Fericirea e în noi

fer

De ceva vreme , mă trezesc în miros de crini salbatici și rouati. Stau cuminți, în colțul lor paradisiatic, mirosind a cafea cu frișcă și-a ciocolată cu marțipan, porție zilnică de bună-dispoziție.
Din când în când, aceeași crini se simt deranjați de câte un trandafir singuratic, pierdut melancolic printre foi de A4 si miniromante de iubire. Dar eu nu-i dau importanță. In definitiv, e doar un ins dintr-un livresc pătat de vreme, a cărui castel din cărți de joc s-a risipit la prima furtună primăvăratecă.
La umbra crinilor rouați, balada lui e rece și stângace.
Sunt o cascadă de gânduri pozitive. Deseori transform ruina în cetate și înviu geniile Renașterii. Da Vinci îmi zâmbește fustangiu de sub mustața ascunsă a Monalisei. M-am obligat să cred că nimic nu se pierde, ci doar se transformă. Pentru că orice sfârșit nu e decât un nou inceput.

Astazi mi-am transformat iubirea ascunsa sub perna într-o caramea maro și i-am intins-o cu nonșalanță lui Weber; poate-l gâdilă puțin la nas și mai compune o arie la vioara Stradivarius cu mai multa delicatețe. Mai tarziu, am alergat juvenilă pe strazile pustii și reci ca plumbul, pasind hotărâtă în stropii deictici ai ploii. Bacovia s-ar fi răsucit în mormânt cu tot cu a lui iubita, dacă mi-ar fi văzut zâmbetul arborat în fața griului mortuar din poeziile domniei sale.
Uneori, pustiul e cea mai bună treapta de modelare a sufletului.
Alteori, nu. De cele mai multe ori, singura stare a existentei în care mă regăsesc cu adevarat e starea de alint.
Intruchipez o pictograma colorata, de ultima generatie. Haotica.Tipatoare. Candidă.  E minunat sa fii viu. E fascinant. Viața e spectaculoasă în imprevizibilitatea ei.

Timpul pare să inainteze terbil de tare între fotografii, desuetudine și fericire. Important e să te lasi mereu surprins.Dar cel mai important e să ai puterea de a lupta în fiecare zi pentru sine. Mereu visez cu ochii deschisi. E realist. Placut.
Uneori, fericirea e la capătul lumii. Uneori, trebuie sa călătorești ca să ajungi la tine însuți. Ca să o descoperi.
Alteori fericirea e mai aproape decat ne imaginam. Apare sub forma unei celule din interiorul nostru și așteaptă să fie înmulțită.

Fericirea e în noi.


Care-i treaba cu foodpanda.ro ?

foodpanda.my_buurps

Păi treaba stă în felul următor:  Radu Balaceanu, un tip de 28 de ani, cu veleități  de antreprenor, ceva studii în Sank Petersburg și experiență în zona de brokeraj în Federatia Rusa, a preluat  de la Dan Macarie, o platformă de food ordering, (comenzi online de mancare), care s-a facut infiltrat repejor pe piata din Romania, anul trecut.

Spun pe piața din Romania, pentru că – ati ghicit!  Modelul de business există deja din 2012, în peste 40 de țări pe continent, și include Asia, Europa, America Latina, Orientul Mijlociu si Africa, iar fondatorii sunt germani, de unde vin si toate ideile – Ralf Wenzel (CEO & Co-Founder) si Ben Bauer (CMO & Co-Founder). Copii destepti, n-am ce zice.

Platforma și-a dezvoltata și o aplicatie pentru smartphone, deci treaba n-a fost grea deloc. Astăzi aplicația a fost descărcată de aproximativ 5 milioane de utilizatori in Romania și are în portofoliu aproximativ 35,0000 de restaurante pe site-urile din întreaga lume. Tare!

Cum funcționează aplicația?

In decembrie, anul trecut, am ajuns și eu întâmplător pe site-ul lor și o doamnă drăguță m-a ajutat să-mi comand acasă mâncare vietnameză, a cărei fana sunt de cațiva ani buni. La început am fost sceptică, mă gândeam că cine știe cât o să dureze până o să-mi ajungă mancarea sau că n-am să știu pe cine să trag de urechi că mâncarea mea s-a rătăcit. N-a fost cazul. Nu m-a deranjat deloc. Nu mi-au preluat niciun comision, am plătit cash direct la ușa curierului (au și varianta de plată online prin procesatorul lor de plăți) și ulterior mi-au trimis și un voucher cu o reducere de 50% la următoarea comandă. Perfect. Eu o numesc loializare.

Pasul următor a fost să-mi instalez aplicatia pe telefon. Am comandat și a doua oara, și a trei oara. E de bine, vă zic. Nu mai pierd timpul să intru pe toate site-urile și să vad ce restaurantele sunt deschise în miez de noapte, dacă și în ce condiții livrează acasă, dacă fac comenzi online, ce limită de comandă au și pentru ce sectoare livrează, etc.

Costurile de livrare la fel ca și timpul de livrare sunt stabilite de către fiecare restaurant în parte.  Există, de asemenea, multe restaurante cu livrare gratuită si asta poti sa vezi cu ușurinta în timp ce navighezi pe site.

Aplicatia te ajută să alegi restaurantul cel mai aproape de tine, îți pune sub nasul cele mai misto reduceri, în cazul în care alergi după reduceri.

Și mai misto mi se pare faptul că nu trebuie sa dau de 100 de ori adresa de livrare. Și asta te ajută în cazul în care ești o mare pofticioasă ca mine și nu comanzi mereu de la același restaurant. Ai un singur număr de telefon și gata. Simplu ca bună ziua.

foodpanda-590

Foodpanda.ro imi amintește teribil de tare de piața site-urile de reduceri colective, care au fost în verva la noi prin 2010-2011. Ai vânat și tu măcar 1 pizza la 1 leu, asa ca sunt sigura ca stii despre ce vorbesc. Cei de la Foodpanda au și ei oferte zilnice, cu reduceri substanțiale, reduceri care ajung direct în buzunarul consumator prin intermediul aplicației. (de unde si sloganul lor, poate – foodpanda in buzunarul tău :)) ) Am lucrat o perioadă în domeniu, așa că s-ar putea să-mi fi dezvoltat o sensibilitate aparte la astfel de platforme.

Spre deosebire de site-urile de reduceri, aplicatia asta e mai inteligentă  pentru că e mai aproape de consumator. În primul rând pentru ca e vorba exclusiv despre mâncare, (mâna sus cui nu-i place să mănânce?)  și în al doilea rand pentru că e vorba despre mancare pentru toate gusturile. Daca ți-e foame ești în stare să-ți dai și ultimii bani pe o ciorbă caldă, sau pe o pizza. Si crede-mă, foodpanda știe asta. Punct ochit, punct lovit.

Pe lângă beneficiul clientului,  cred că și marile lanțuri de restaurante sunt mulțumite. Până și cel mai luxury restaurant, care are delivery e încântat să faca parte dintr-o comunitate cu oameni zăpăciți de foame la prânz.

Tu – de unde mai comanzi de mancare? :)


Un film pe care trebuie să-l vezi!

Sunt puține fime pe care le rețin. Si cu mult mai puține cele pe care le recomand mai departe prietenilor mei.

Recunosc. Dupa ce m-am uitat la To end all Wars, mi-am resetat obiectivele în viață. M-am întors încă o dată spre cei pe care i-am cunoscut de-alungul timpului și le-am multumit în sinea mea atât pentru bucurii cât și pentru tristeți.

Tu cât de tolerant ești cu cei din jurul tău? Încearcă filmul. O să te pună pe gânduri.


Absolut delicioasă, savuroasă – Dineu cu prosti la TNB

ion_caramitru_si_horatiu_malaele_in_dineu_cu_prosti

Horațiu Mălăele e Francois. Un amărât pasionat de machete de chibrituri și părăsit de nevastă pentru cel mai bun prieten. Un bâlbâit notoriu și prost de-ngheață apele. Cel mai prost dintre toti prostii.

Actorul aceluiasi rol, (asa cum i-am spus unui prieten dupa ce-am vazut piesa), Malalele e cu siguranta unul dintre cei mai carismatici si mai valorosi actori pe care-i avem. Preferatul meu dupa Radu Beligan.  L-am observat de mai multe ori in Cafeneaua si tot de mai multe ori in Mascariciul, de unde am plecat acasa cu 7 ani  mai tanara si mai vesela ca niciodata.

În Le diner du cons, denumirea in franceza a piesei, singura grija a regizorului (Ion Caramitru) este sa zugraveasca personaje simple, a caror naivitate si stangancie sa redea publicului comicul de situatie, adica sa te faca sa razi cu gura pana la urechi. Practic, in Dineu l, prostii sunt in centrul atentiei si bufoni fara de voie.

O  joaca de oameni mari, o joaca cu sufletele oamenilor, în care un barbat destept, (Pierre) editor de carti isi propune sa se distreze pe seama unui prost, (Malaele) la dineurile organizate sitematic in fiecare miercuri. O piesa savuroasa, delicioasa, in care gafele unui prost pana la cer si inapoi, (Francois) sunt primite cu bratele deschide de catre public si transformate in hohote de ras.

Insa, dincolo de comedie, replicile dintre cei doi  surprind si momente, care transforma amuzamentul in tragic si prostii in personaje sensibile, care te fac sa meditezi pret de cateva secunde asupra ta si a comportamentului tau fata de cei mai putin destepti ca tine – „Să vă gândiţi de 1.000 de ori înainte să spuneţi despre cineva că este prost!”. Avem de-a face practic cu morala de la sfarsitul piesei, dar fara adancime psihologica, asa cum s-ar gandi cei care prefera dramele.

10dineu_155756

In Dineu cu prosti nu plangi, doar razi. Razi cu pofta si iti incarci bateriile. Nu degeaba coada de la casa de bilete e mereu interminabila.


Râșnovul ne face faimoși

SCHI - CUPA MONDIALA - RASNOV

Sursa foto:Mediafax/ Fotograf Atilla Szabo

Weekendul acesta, Federația Română de Ski Biatlon a organizat două etape ale Cupei Mondiale feminine de sărituri cu schiurile, iar eu sunt extrem de geloasă pe cei care au ajuns și anul acesta acolo. M-am uitat cu ciudă la foștii mei colegi din presa si i-am invidiat, numai la gândul că au avut ocazia să întâlnească sportive de talie mondiala. Fetele astea par să-ți țină schiurile în picioare pe trambulină cu aceeași usurință cu care ne uităm. noi oamenii normali la televizor. Și asta sub privirile a peste 10.000 de spectatori de pe marginea bazei sportive.

Avem trambulina unică în Sud-Estul Europei la standardele impuse de FIS

Trambulina de pe Valea Cărbunării are nu mai puțin de 100 de metri înălțime și a fost omologată de FIS în 2012, cu ocazia  organizării primei ediții a Festvalului Olimpic al Tineretului European. Se pare că noua infrastructură sportivă este singura din România și Sud-Estul Europei la standardele impuse de Federația Internaționala de Schi. Eu personal, am fost destul de aproape de infarct, când am urcat pentru prima dată să o văd de sus în jos la FOTE, în 2012. Și trebuie să știti că privelițștea nu e deloc prietenoasă. Cam ai nevoie de ani de zile de antrenamente și ceva curaj să te inhami la un astfel de sport.

Rasnovul devine faimos

Râșnovul începe să prinda contur, vreau sa spun. Și acest lucru o să ne faca faimoși. Investiţia în complexul sportiv de la Râşnov se ridică la 13 milioane de euro. Sunt ceva bani acolo. Nouă milioane de euro vin de la Primăria Râşnov, iar restul sumei de la un investitor privat. OMV a avut și el o contribuție majora. Si asta e de bine.

Cu toate investitiile făcute în ultima perioadă, Râșnovul are mari șanse ca în viitor să organizeze și alte competitii de talie mondială, care să aduca și mai multi sportivi la noi în țara. E drept că nu prea ne-ajuta clima foarte mult, dar soluții se pot găsi mereu.

http://https://www.youtube.com/watch?v=FM67jToc9K4