Povestea unui vis împlinit: Tânărul orfan, care are grijă de alți 18 tineri din centrele de plasament din România

1380136_10201207028950672_567597624_n

Oamenii buni chiar există și cei mai mulți dintre ei, îi fac și pe ceilalți să fie mai buni. Iar în fața unor astfel de oameni, nu poți decât să te-nclini. Și să-ți tresară inima. Iar apoi să le urmezi exemplul.

Strada pe care locuiește, în Brașov, undeva la periferia orasului, ar putea foarte bine să-i poarte numele – Florin Cătănescu. De mai bine de un deceniu, Florin știe mai bine decât oricine, ce are de făcut pentru a-și îndeplini visul. Iar pentru asta muncește cu determinare în fiecare zi. El stie că orice pas făcut, cât de mic, contează.

Florin s-a născut în Urlați, în județul Prahova, în ianuarie 1978. A fost abandonat la naștere de către parinții lui, care nu aveau cu ce să-l întrețină. Asa a ajuns Florin la Orfelinatul 9 Mai, din Busteni, astăzi o ruină. Pe tatăl lui nu l-a cunoscut niciodată, iar pe mama lui a văzut-o de maxim 3 ori, înainte să treacă în neființă. N-a păstrat legătura cu ei, deși a fost mereu curios să-i cunoască pe amândoi.

1186781_10201211245056072_1892674913_n

Orfelinatul 9 mai, Busteni

 1380619_10201207028150652_9269304_n
1234500_10201207026110601_340875061_n

Cand a împlinit vârsta de 18 ani, orfelinatul din Busteni, n-a mai avut cum să-l mai țină si l-au trimis în lumea largă, asa cum se procedează și cu alți tineri. În România, planul de măsuri cu privire la integrarea socială a tinerilor, care încetează să mai beneficieze de ocrotire, imediat după implinirea vârstei de 18 ani, nu e întocmai în favoarea acestora.

Florin și visul din copilărie

La cei 37 de ani pe care-i are, Florin a pus temelie acolo unde statul nici nu a îndrăznit. Florin a plecat din centrul de plasament cu un singur vis – să aibă propriul orfelinat într-o zi și să-i poate ajuta și pe ceilalti tineri, care sunt nevoiți să părăsească centrele și nu au unde să se ducă. Să fie ca o familie.

Când l-am cunoscut prima oară pe Florin Cătănescu, acum trei ani, ținea pe umeri o camera mare de filmat și alerga ca argintul viu, dintr-o parte în alta, ca să-și termine cat mai repede treaba și să plece acasă, la cei pe care-i numea, cu atâta convingere ”copiii mei”. Se întâmpla exact în aceeași perioadă, înainte de Sărbători, pentru că îmi amintesc foarte bine că vorbea de masa de Crăciun, și despre câteva femei, care urmau să vină să-l ajute la prepararea sarmalelor.

”Vino și tu, facem sarmale împreună.” mi-a spus Florin.

”Da, vin!” i-am răspuns eu entuziasmată. La vremea respectivă nu știam cum să împăturesc sarmalele și mă bântuia oarecum teama că o să mă fac de rușine în fața femeilor ălora cu mult mai multă experiență în bucătărie ca mine. Așa că nu m-am dus. Dar pe Florin l-am ținut minte, de atunci și mi-a rămas cumva la suflet. Coboram împreuna scările unui spital privat din Brașov, eu cu microfonul în mana, el cu camera de filmat, când l-am intrebat câți copii are și în ce zonă locuiesc.

”10” mi-a răspuns Florin senin, cu zâmbetul până la urechi.

”10”? Am repetat cu voce tare, ca și cum ceva n-ar fi fost în regulă cu el.

Mi-a zâmbit.

Florin a învățat meserie la Constanța

Florin stăpânește foarte bine arta filmatului, iar dintre toți operatorii alături de care am lucrat în televiziune, Florin este de departe printre cei mai buni. A învățat meserie la Constanța, imediat după ce a părăsit centrul de plasament și a fost nevoit să lucreze. L-a atras orașul pentru că era ”la mare” iar mirosul plaselor de pescuit îl fascinau.

Aici a înființat în anul 2003 Asociatia Un Pas Spre Viitor, pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament și nu au unde să se ducă. Asociația, reprezentată de Florin, urma să-i îndrume și să-i ajute în găsirea unui loc de muncă, pe toți cei care își doreau acest lucru. Iar de-alungul anilor n-au fost puțini.

Tu ce făceai la 18 ani?

Deși, teoretic, un copil devine adult de îndată ce împlinește vârsta de 18 ani, lucrurile nu sunt întotdeauna așa de simple. E greu să fii adult de pe-o zi pe alta. Să trebuiască să-ți plătești singur chiria, să mănânci și să încerci să ai o viață normală. E greu și pentru noi, oamenii mari, cu studii, familii acasă și ajutor de la părinți. Darămite pentru un copil dintr-un centru de plasament.

Tu ce făceai la vârsta de 18 ani? Pe cine-ai ajutat? Câti dintre noi avem astfel de planuri acum, la vârstă adultă? 

Le-a scris celor de la Ambasada Americii si a obținut fonduri pentru reconstrucția unui centru social

După ce a strâns bani la Constanța, Florin s-a întors mai aproape de locul în care s-a născut, la Brașov și a închiriat un apartament, unde a continuat să-i indrume pe cei fără ajutor. Pentru că erau foarte mulți tineri, Florin a cerut ajutor oamenilor pe care i-a cunoscut. Nu i-a fost deloc usor. Companiile i-au închis ușa în față de multe ori, dar Florin nu s-a dat bătut.

Într-o zi s-a decis să le scrie chiar și celor de la Ambasada Americii. Iar răspunsul pozitiv al celor de la Ambasada nu s-a lăsat mult așteptat. Așa a găsit Florin oameni de bună-credință, care l-au ajutat și l-au susținut financiar în reconstrucția centrului.

Primul Centru Social coordonat de Florin Cătănescu

10670110_10204212472844891_9168690452706892254_n

Primul Centru Social, organizat de Florin, prin intermediul Asociatiei Un pas Spre Viitor, a fost deschis în incinta Liceului Mircea Cristea, din Brașov, cu bunăvoința Inspectoratului Scolar, din Brașov. Insă numărul tinerilor care părăseau centrele de plasament din România și aflau de centrul deschis de Florin, creștea pe zi ce trecea.

Deși aveau 12 camere la dispoziție, Centrul Social pentru tineri devenise neîncăpător. Așa că Florin a ajuns la Primărie și a cerut, din nou, ajutor. Și a primit. 30 de camere în incinta fostului liceu Rulmentul, de data asta, pe care a trebuit să le renoveze și să le racordeze la utilități. 

De-alungul mai multor luni, Florin a muncit la reamenajarea spațiului pentru locuit. Și a muncit, cot la cot cu ceilalți tineri, care urmau să locuiască în centru și de voluntarii, trimiși de o asociație americană. Au zidit, au dat cu var, au pus parchet, au pus ușile de la intrare, ba chiar au montat geamurile termopane.

10405543_10204187876309993_8265888185560886462_n 10858384_10204182682420149_8861010530848919928_n 535957_10204212854694437_3671073686276097662_n

În prezent, la centrul social din Brașov locuiesc astăzi 18 tineri, cu toții băieți, de vârste apropiate. Cei care pot să-i ajute sau le pot oferi, spre exemplu materiale de construcții, (de care au mare nevoie) mobilă pentru dormitoare, bucătărie sau le pot oferi chiar un loc de muncă decent, se pot informa despre Asociația Un pas Spre Viitor aici. Site-ul îl veți găsi în limba engleză.

Toate cuvintele frumoase, care se puteau spune despre Florin de-alungul anilor au fost spuse. Și multe dintre ele vor fi chiar repetate de alti tineri, care-l vor cunoaște. Pentru că faptele bune nu rămân fără ecou.

Cum a reușit Florin să-și îndeplinească visul? A trăit. A luptat pentru visul său. Însă nu oricum. Ci cu trudă. Cu chin. Cu perseverență. A cerut ajutor oamenilor din jurul său și chiar de peste hotare. A crezut în bunăvoința oamenilor, iar oamenii l-au ajutat. Pentru că, nouă, oamenilor, ne place să facem fapte bune, nu-i așa?

Asadar, în goana noastră pentru cadourile de Crăciun prin mall-uri, poate că n-ar fi rău să luăm exemplul lui Florin, și să ne gândim cu adevărat și la cei care au neaparat nevoie de ajutorul nostru, de bunăvoința noastră. Și mai departe să trecem la fapte. Atât cât avem. Atat cât putem.

Un Crăciun magic, tuturor! :)


4 târguri de Crăciun, pe care merită să le vizitezi dacă rămâi în București

ArCuB-Corul-de-copii-Radio-29-820x615

Spre deosebire de alti europeni, noi, românii suntem novice în organizarea târgurilor de Crăciun. Nu investim în cine știe ce în luminițe, nu avem cei mai reușiți brazi împodobiți și nu avem o ierarhie a produselor și obiectelor expuse spre vânzare.

Cu toate neajunsurile lor, însă, târgurile noastre răspândesc bucuria și veselia, și adună laolaltă familia și prietenii. Așa miroase Crăciunul – a bucurie. Și-a nerăbdare. Iar asta place tuturor.

Dacă nu știi încă ce să faci în weekend sau în zilele următoare, dar ți-ai dori, parcă, să te bucuri de magia sărbătorilor, poate că n-ar fi rău să dai o fugă la târgurile de Crăciun din capitală. Ai posibilitatea să găsești acolo cadouri pentru cei dragi și în același timp să te bucuri de lucrurile mărunte.

Printre cele mai reușite concepte de târguri de anul acesta, (subiectiv vorbind, desigur), enumăr patru dintre ele:

  1. Târgul alternativ de artă contemporană si muzică bună, ALT CRĂCIUN – ARCUB GABROVENI, de pe strada Lipscani numărul 84-90. (6-23 decembrie)
  2. Made in Ro – Târg de design românesc, organizat de cei de la Designist.ro ( 19-20 decembrie)
  3. Târgul de Crăciun de la Fundația Calea Victoriei. (18-19 decembrie)
  4. Nod Christmas Fair – târg de cadouri colorate. ( 18-22 decembrie)

1. ALT Crăciun – ARCUB GABROVENI

Târgul se adresează celor mai simpatici și mai artiști dintre voi, și are în prim plan arta contemporană. Dacă îmi asculti recomandarea și mergi la târgul de la ARCUB în weekend, o să găsești acolo trei variante de shop astfel:

ALT.DESIGN SHOP – Haine și bijuterii create de designeri români: AERWEAR, Adelina Petcan, Alina Petcan, Bianca Georgescu, MIHHER – Marius Stan, 2 NOIR, POELLE, Ioana Ciolacu.

ALT.GIFT Shop powered by Dizainăr – Obiecte de design românesc pe care le-ați admirat la Romanian Design Week. Portofoliul Dizainăr cuprinde peste 800 de creații ale designerilor români, de la piese de mobilier, corpuri de iluminat, ceasuri sau grafică și până la accesorii personale, decorațiuni, fotografie, jucării sau obiecte de sticlă

ALT.CHOCOLATE Factory – Ciocolată caldă de la ORIGO și Venchi, vin fiert, ceaiuri și multe alte bunătăți.

Dacă nu-ți plac cumpărăturile de astfel de chițibușuri, nu-ti face probleme! ARCUB organizează pentru cei ca tine, în fiecare zi, până la Crăciun, concerte de muzica live. Astfel, seară de seară, începând cu ora 19.00, îi vei putea asculta aici pe cei de la Byron, The Mono Jacks, Moonlight Breakfast, Alexandrina, The Amsterdams, Lucia, Vița de Vie, Urma dar și pe cei de la ansambluri vocale și de suflători precum Corul Sound, Acapella, Jazzappella, Romanian Radio Brass Quintet, Hornblast si Classic Quintet. 

Și pentru că este sărbătoare, tot aici te așteaptă și un ALT.BRAD, înalt de 6m.

ARCUB te așteaptă și la spectacole de teatru și jazz

Dacă preferi o seară ceva mai liniștită și asculți o muzică mai aparte, cum ar fi jazz-ul, atunci trebuie să știi că ARCUB îți oferă ocazia să mergi la un spectacol extrem de reusit, susținut de Tudor Zaharescu și invitații săi.  

Cu peste 160unnamed (2) de albume de jazz înregistrate la activ şi cu o experiență de aproape 25 de ani în Big Band-ul Radio, prestația jazzistului Tudor Zaharescu alături de invitații săi reuşeşte să devină, de fiecare dată, un adevărat festin. Spectacolul va avea loc pe 12 decembrie, de la ora 20.00 si dacă vrei să mergi va trebui să alergi și să vezi dacă mai sunt bilete.

Dacă nu ești adeptul jazz-ului, atunci te poți orienta către o piesă de teatru care-și va rămâne pentru ceva vreme în gând.

unnamed (3)

Suflet vagabond este o poveste neterminată despre viața celor mereu pe drum – imaginată de o actriță și un muzician: Simona Măicănescu și Alex Simu. Ideea acestui spectacol s-a născut în 2014 pe scena celei de-a 15 ediții a Festivalului Cultural European din Alger, când cei doi artiști s-au hotărât să construiască împreună o poveste, a lor și a altor mii de oameni: povestea celor care călătoresc, umblă, aleargă întruna pentru că nu știu altfel să asculte lumea de azi. Piesa se joacă tot pe 12 decembrie, de la ora 20.00

unnamed (1)Un pic mai spre Crăciun, dar nu foarte departe, ARCUB alături de Compania Passe-Partout Dan Puric urcă pe scenă cu premiera pectacolului „Minunea unui copil – spectacol de Crăciun”. Ce ți se poate întâmpla dacă pleci în noaptea de Ajun în căutarea lui Moș Crăciun? Numai aventuri, pentru că toată lumea este într-o frenezie apocaliptică! Dar ce se întâmplă dacă ai fost un copil rău, iar părinţii n-au vrut să-i dea scrisoarea ta Moşului? Spectacolul va avea loc la ARCUB GABROVENI, pe data de 17 decembrie, de la ora 18.00 si pe data de 18 decembrie, ora 11.00 și ora 19.00

Dacă vă interesează și alte spectacole marca ARCUB, găsiți mai multe despre program aici.

2.Made in Ro – Târg de design românesc

12308541_938439566244552_1315490606960286737_n

Multă lume din București o să meargă înainte de Crăciun la târgul ăsta. Designist e un brand aparte și câștigă detașat înaintea oricărui alt târg organizat în aer liber.

Made in RO vine pe 19 & 20 decembrie la Impact Hub Bucharest, chiar în Piața Unirii (str. Halelor nr. 5), pe Splai, la 2 pași de Hanul lui Manuc iar intrarea este 10 lei. Ca să știți. Am încredere în ei, nu degeaba citesc designist.

Mai multe despre găsiți pe Facebook  dar și pe site-ul lor, aici.

3.Târgul de Crăciun de la Fundația Calea Victoriei

12301465_948694888517444_3993704448249963050_n

Dintre toate cele patru târguri propuse, târgul de la Fundația Calea Victoriei se adresează mai mult doamnelor și domnișoarelor. Cele care vor merge aici vor putea alege cosmetice naturale și săpunuri cu parfumuri florale, porțelan pictat manual, lumânări în cesti vintage, bijuterii din pietre semiprețioase și mătase, rochii feminine sau papuși adorabile din material textil și genți neconventionale. Eu v-aș propune totuși să mergeți însoțite. :)

Târgul va avea loc pe 18 si 19 decembrie iar mai multe detalii găsiți aici.

4. Nod Christmas Fair

11205582_1128599520484353_3053829889211518_n

Ultimul târg propus, dar nu și cel mai obișnuit va avea intrarea liberă. Vizitatorii se vor bucura de o serie de makeri și designeri talentați, de prăjituri pe care le vor găti cu organizatorii, de atelierele demonstrative și nu în ultimul rând de muzica live & unplugged. Detaliile sunt de urmărit pe event.

La oricare dintre târgurile de Crăciun alegi să mergi, nu uita – cele mai reușite cadouri sunt cele alese cu grijă și emoție!

Zile senine! :)


Scrisoare deschisă către Emag sau unde am fost și cu ce ne-am ales, din cauza angajaților incompetenți

Iulian-Stanciu_Director-General_eMAG

Dragă eMAG​, as vrea să-ți spun ceva.

Ieri, de ziua ta, am vrut să cumpăr un televizor de la tine și să i-l trimit maică-mi acasă, în avans de Crăciun. I se stricase femeii televizorul si drept urmare, alalătaieri m-a sunat abătută că se plictisește singură prin casă, așa că mi s-a făcut milă de ea și am vrut să acționez. Vezi tu…pentru ea televizorul e aproape un al treilea membru al familiei, chiar dacă nu-l deschide zilnic. Părinții mei n-au avut niciodată un televizor nou. Au cumparat un NEI, când s-au căsătorit, acum 33 de ani și cam asta a fost. Niciodată mai mult. N-a fost nevoie.

Asa ca, dându-mi seama de bucuria pe care aveam să le-o pricinuiesc, m-am gândit să mă uit la tine pe site, exact de ziua ta (ca tot te-ai lăudat peste tot cu cele peste 100.000 de produse impecabile ale tale) și să caut o alternativă la ce nu mai aveau. Am găsit la voi pe site, asadar, o ofertă foarte tare care-mi spunea că, daca achiziționez televizorul, primesc și un voucher cadou, așa că m-am gândit că poate, cu ocazia asta o să-i cumpăr și tatei ceva de banii ăia. Avea nevoie de-o mașină de tuns. Asa m-am gândit eu. El nu merge niciodată la frizer, de frică să nu dea bani, chiar daca frizerul în orasul în care locuiesc nu costă mai mult de 10 lei. Așa e el.

Dar m-am entuziasmat degeabă, să știi. Nimic din toate astea nu mi-au ieșit deocamdată. Nici fericirea mamei, nici a tatălui.

Ba dimpotrivă. Vrei să stii de ce? Crezi că-ți pasă?


O simplă comandă pe site-ul tău, nu numai că mi-a stricat tot feng shui-ul pe care, încă-l mai aveam, dar era să-i distrugă și maică-mi ziua următoare, dacă nu eram atentă la ce faci tu cu clienții tăi.

Vrei să știi de ce? Crezi că te interesează?

Păi fii atent aici ce-ți spun, că dacă repet a doua oară nu iese bine. Te asigur – Ieri, la ora 12 noaptea fără un sfert, am plasat o comandă pe site-ul tău la un televizor frumos. Un Philips de 80 de cm, Full HD, frumos, elegant, perfect pentru părinții mei. Am selectat în fisierul pentru comandă, douaă adrese, care să vă servească vouă, cei de la Emag, ca bază de date – prima, adresa mea din București, unde ați mai venit și cu altă ocazie cu un alt televizor, și cea de-a doua, adresa din Brașov, adică adresa parinților mei unde urma să fie trimis televizorul.

După ce am ales adresele cu pricina, am vrut să plătesc cu cardul, însă nu am putut. Sau nu așa cum mi-aș fi dorit. Prin urmare, comanda nu a fost achitată, dar fusese plasată. Ai avut grijă să mă înstiintezi de aceste lucruri și m-ai trimis din nou în coșul de cumpărături.

Întelegând problema personală a cardului meu și trăind cu teama ca exista posibilitatea de a nu mai putea beneficia de ofertă, te-am sunat a doua zi si te-am întrebat daca pot veni la tine la sediu să achit produsul ales. N-am sunat pe nimeni in mod special, de la vreun departament special Emag. Așa că m-am multumit cu call-centerul tău, după care am așteptat minimum 15 minute ca să-mi acorde atenție. Nu m-am supărat. Am înțeles că ai multe produse de livrat, ca doar nu-i așa…esti Emag.

Call-centerul tău, spre surprinderea mea a dat dovadă de multă bunăvoință. Adică mi-a modificat modalitatea de plată din sistem,  si mi-a spus că pot merge oricând, în cursul zilei, la sediu sî plătesc produsul, urmând ca acesta să fie livrat către părinții mei. M-am prezentat destul de mulțumită, așa că am închis telefonul și am mulțumit frumos. Am verificat totuși contul meu de client ca să mă asigur că cele ce-mi spusese angajatul tău erau corecte, când deodată, ce sa vezi?! Plata mea la sediul vostru se transformase în plata în ramburs, cu termen de livrare de maxim 2 zile.

Conform definiției știute de mine, ramburs n-a însemnat niciodată plata la sediu, ceea ce m-a bulversat complet, așa că am sunat a doua oară la voi și am intrebat în mod expres dacă pot merge la sediu să plătesc produsul.

Un alt angajat de-al tău m-a asigurat cu bună-știintă, si de data asta, că nu vor fi probleme. Ai toate înregistrările în propriul portofoliu. Le găsești cu usurință oricând. Vrei numărul comenzii? Crezi că-ți pasă?

M-am liniștit, așa că am venit liniștită la tine la sediu să rezolv problema. Doar că, dupa ce am stat la o coadă imensă, așa cum ii sade bine unui brand ca al tău, am ajuns la casierie. La casierie, ce să vezi? Aproape că nu m-a apucat leșinul de nervi, cand cei de acolo mi-au spus că nu pot achita produsul pentru ca e trecut în sistem ca plată Ramburs și că televizorul  va ajunge la adresa doar dacă e achitat pe loc de către destinatar. Am văzut negru în fața ochilor și nu alta. Deja-mi vedeam părinții plângându-și de milă în fața ușii și cerșind prin vecini bani împrumut, doar ca să-ți achite ție televizorul. Același televizor care avea să fie o surpriză pentru ei și pentru care, eu am bătut Bucureștiul în lung și-n lat ca să vin să-l achit.

Adică să fie bine pentru toată lumea. Pentru tine pe de-o parte, pentru că te ajutam să crești vânzările și să te lauzi cu ele la următoarea numărătoare de super business în online, si pentru mine pe de cealalta parte, pentru că aveam de unde să beneficiez de o oferta foarte tare și eu aș fi fost la rândul meu un copil bun. Dar vezi tu, relația noastră s-a încheiat înainte să înceapă cu adevărat. M-ai sedus și m-ai abandonat când mi-era lumea mai dragă.

În încheiere, dragă Emag aș vrea sa-ti dau un sfat – ori îti iei angajați care stiu ce înseamnă plata în ramburs, în loc de plată la sediu, ori pur si simplu renunți la call-center si rogi clienții să vină și să ceară informatii direct în magazin. Ambele la un loc nu merg. Nu așa. Astfel eviti practic si conflictul între oameni, lucru care te-ar avantaja.

Mi-ai mai dat tu de lucru și cu alte ocazii, în care am simțit, pur și simplu că mi-am pierdut cumpătul cu angajații tăi și deopotrivă timpul, dar ca un consumator tolerant ce sunt, te-am iertat. Până astăzi, dragă Emag, când aproape că m-ai dat afară din magazin, spunându-mi că nu pot plăti un produs pe care îl comandasem deja, pentru că în sistemul tău, deloc uman, apărea modalitatea de plată în ramburs. Modalitatea de plată modificată de unul dintre angajatii tăi, dragă Emag, nu de mine. Țin să precizez cu ardoare asta. Să nu mă înțelegi greșit.

M-ai obligat practic să renunț la comandă și să plec de la tine, cu tot cu banii pe care îi rezervasem special pentru televizor și cu o nesfârșită amărăciune în suflet. Pentru că tu, dragă Emag, n-ai nevoie de clienți ca mine, care să vină hotărâți să cumpere televizoare pentru părinții lor. Tu n-ai nevoie de clienți, de fapt. Tu esti Emag și ai angajați incompetenți.

Te las să mă targetezi, data viitoare prin remarketing. La asta treci tu examenul final, nicidecum la alte materii.

”A la prochaine fois!”


Update: Emag m-a contactat după ce a verificat convorbirile telefonice și mi-a rezolvat problema. Am vorbit cu o tipă tare simpatică, care s-a dovedit a fi și eficientă și căreia îi mulțumesc oficial. :). Iată că se poate, așadar!

Buna seara,

Asa cum am stabilit telefonic v-am refacut comanda cu produsul Televizor LED Philips, 80 cm, 32PHH4200, HD si v-am transmis un link de plată.

Am verificat si am vazut ca ati reusit sa faceti plata. Urmeaza ca eu sa finalizez aceasta comanda pentru a se livra cat mai repede catre parintii dumneavoastra.

Inca o data imi cer scuze pentru informatiile incomplete primite de la colegii mei si va multumesc pentru cele transmise, iar daca pe viitor veti mai avea nevoie de suportul nostru va stau la dispozitie.

Echipa eMAG va multumeste pentru timpul acordat si va sta in permanenta la dispozitie pentru orice solicitare legata de serviciile noastre.

––––––
O seara excelenta!
Customer Support Expert

Update 2. (Vineri, 11. 12. 2015) Dovadă crasă de incompetență din partea eMAG. După ce am crezut ca am rezolvat situatia, astăzi maică-mia s-a trezit cu un televizor la ușă, pe care a fost nevoită să-l plătească cash. Asta, după ce eu l-am plătit cu cardul online și voiam să fie o surpriză. În plus, curierul (de la Cargus) mi-a inchis telefonul în nas, după ce mi-a spus ca în documentele lui apare că trebuie achitat. Draga Emag, chiar te-am ”subestimat!”. Esti de departe brand-ul cu cei mai incompetenti angajati! Te așteaptă OPC-ul, să știi. M-ai plictisit!

p.s Te aștept cu un comunicat de presă în care să-ți ceri scuze pentru neplăcerile create tuturor celor care au comandat de la tine în ultima perioadă! Iar de mine n-ai să mai auzi niciodată, să fie clar!


Cea mai sensibilă reclamă pe care am văzut-o în ultimii ani, în preajma sărbătorilor, vine de la nemți

 

Christmas-video-from-Germany

Dacă am visat vreodată să lucrez în publicitate, am făcut-o pentru ca mi-am dorit să mereu să fac oamenii să plângă de emoție. Adică să scriu texte și să creez scenarii atât de tari, încât să-i fac pe toți să se smiorcăie. Și-apoi să mediteze la ce anume au văzut. Nu-i lucru ușor să creezi o astfel de legătură între brand și consumator, dar nicidecum imposibil.

În naivitatea de care am dat dovadă până acum, continui să mă număr printre consumatorii de publicitate emoțională, publicitatea aia bazată pe argumentele emotionale, intangibile ale produsului, ci nu pe argumente concrete. Și care te face să te gândești la tot ce ai tu mai bun și frumos ca ființă umană, tocmai bun de dat mai departe – dragoste.

Nu știu dacă ați observat, însă, anul ăsta, de Crăciun, reclamele sunt mai emoționale ca niciodată.

Emotivi sunt și cei din departamentul de marketing de la Edeka, un lanț de supermarket-uri german, cunoscut în toată Europa, care și-au dat acordul pentru una dintre cele mai emoționale reclame din ultimii ani – Edeka – Time to come home.

Reclama a reușit să emoționeze cel puțin 20 de milioane de oameni din întreaga lume, care au văzut video-ul pe Youtube, în doar câteva zile de la publicare. Cu mine în frunte, bineînțeles. Si pe bună dreptate!

Protagonistul reclamei este chiar bunicul (nu al meu – al nostru al tuturor) care ajunge să își petreacă singur Crăciunul, cu toate că pare să aibă o familie mare, copii și chiar nepoți. O asemenea imagine nu are cum să nu te emoționeze.

Bunicul este văzut cum gătește şi cum ia masa apoi singur de Crăciun, lângă brad, sfâșiat de tristețe. Timpul trece, însă într-o zi, tot în apropierea Crăciunului, copiii primesc vestea morții bătrânului, veste care le zguduie tututor viața. Ajunși acasă, îmbrăcați în haine de doliu, copiii descoperă cum bătrânul și-a înscenat practic moartea, pentru a-i convinge pe cei dragi să fie alături unii de alții de sărbători. Continuarea reprezintă însă esența spot-ului devenit viral, pe care te las pe tine să-l descoperi. O să te smiorcăi oricum!

Cu o reclamă ceva mai veselă, dar caldă m-au cucerit anul asta și cei de la Orange.

Reclama are ca protagonistă o fetiță, care-și petrece majoritatea timpului cu noul ei prieten – un om de zăpadă. Prietenia dintre fetita si Omul de Zăpadă devine atât de apropiată, încât parcă-ți vine să crezi, dintr-o dată, într-o lume mai bună si mai sinceră. Cât de tare e o fetiță care citește povești prietenilor ei? Vă spun eu – foarte tare! Reclama îmi place și poate, pentru că, îmi amintește de mine, când eram mică, și de tata, care mă ajuta mereu să fac cel mai mare și cel mai frumos om de zăpadă din grădină.

Merry Christmas și aveți grijă mereu de cei dragi, nu doar în preajma sărbătorilor! :)