Scrisul si pasiunile unui om dezvaluie caractere și leagă prietenii, fie ele chiar și virtuale. Transformă stări în sentimente reale și pune piatră de temelie acolo unde nu te-ai fi așteptat niciodată. Ceea ce simțim în legătură cu oamenii din viața noastra e adevărat. Conexiunile mentale și sufletești dintre oameni chiar există, iar scrisul nu face altceva decât să faciliteze interacțiunile dintre noi.

Pe Robert Cadar nu l-am cunoscut însă niciodată personal. Straniu lucru nu-i așa? Să nu cunoști un om de-adevaratelea și totuși să ai impresia că stii totul despre el. :).

Ne-am intersectat cumva, o dată la un eveniment de breaslă și de atunci am rămas atașată de blogul lui, un blog care mi-a surescitat interesul pentru natură și sport, pentru pasiuni și oameni. Așa aș spune azi, după ce anul trecut l-am tot citit pe Robert și l-am admirat în fiecare zi pentru energia de care dă dovada, pentru fotografiile de-a dreptul fantastice de pe Vârful Tampa și din împrejurimile Brașovului.

Dacă aș fi măcar pentru o zi Dumnezeu, l-aș premia pe Robert pentru voința și determinare. În primul rând pentru determinarea cu care se dedică lucrurilor frumoase și pozitive și pentru determinarea înnăscută de a le respinge pe cele rele, și apoi pentru lupta absolut fantastică pe care o duce din luna decembrie, cu una dintre cele mai neprietenoase boli de pe fata pământului- cancerul.

Pentru cei care nu știu, Robert e unul dintre cei mai activi oameni din câți cunosc – aleargă la maratoanele montane, practică ciclismul, e voluntar la Fundația Rafael din Codlea și plantează copacei pentru noi toți. N-ai fi zis niciodată că un astfel de om poate întâmpina probleme de sănătate, nu-i așa? Și totuși s-a întâmplat. Într-o oarecare măsură, așa cum spune chiar el, alergarea montana l-a ajutat să ajungă totuși cu bine până aici.

Boala lui Robert a evoluat în liniște și fără simptome. Și asta mă enervează cel mai tare. Ca vine mereu pe nepusă masă, sfidătoare, gata oricând să ne arate cât de fragili suntem. Dar poate că nu suntem chiar atât de fragili. Poate ca unii dintre noi stam bravi în  fața sorții și ne luptăm ca să dovedim întocmai contrariul. Cineva trebuie să o facă.

Robert s-a operat la Cluj la o clinică privată. A avut noroc de-un medic bun și o clinica bună, care i-au mai atenuat din necunoscute. Operatia de extirpare a tumorii care i-a afectat gâtul și maxilarul a durat aproape 8 ore. Opt ore de neliniște pentru cei dragi. Vă puteti imagina ce înseamna opt ore pe masa de operatie? Eu am stat odată 3 ore în sala de așteptare și mi s-a părut o eternitate.

Ceea ce stie deja Robert, însă, este că o forma rară de cancer, precum cea de care suferă, aduce odata cu ea și un adversar pe masură. Un Robert Cadar. Un Maratonist, un om pentru care o armată de oameni optimiști e gata oricând să organizeze maratoane în scopuri caritabile, să se roage și să-i transmită toate gândurile bune.

De aici inainte, însă, Robert are nevoie si de ajutor financiar pentru a putea trece cu bine si peste  etapa care urmează – tratamentul costisitor. Au sărit mulți oameni în ajutor, dar oare cum ar fi să fim și mai mulți? Să ne adunam aici toate forțele și să facem în așa fel încât grija financiară să dispară? Mulți, muuulți, într-atât de mulți încât boala să se sperie și să plece în treaba ei? Oare cum ar fi?

DONEAZA PENTRU ROBERT

        Cadar Robert Daniel – conturi deschise la BCR Codlea, Brasov