Send me nudes when you get home, so I know you’re safe.

Nu e puțin lucru să dai tot ce ai mai bun din tine și să cercetezi, alături de alți oameni, ca și tine, dorinţa cronică a omului de atingere, de contact, în diversele sale faţete. 

Deseori, ne cramponăm de limitări sociale și culturale care nu au nicio legătură cu intimitatea la care visăm, pe care ne-o imaginăm, spre care tindem, noi ca și ființe umane. Intimitatea e un lucru pe care-l păstrăm pentru noi, în multe dintre aspectele vieții, iar asta nu e un lucru rău deloc, dar oare cum ar fi dacă am învăța să ne gestionăm corect așteptările pe care le avem în legătură cu asta? Cum ar fi dacă am putea depăși obstacolele din mintea noastră și ne-am da frâu liber trăirilor, dorințelor?

Subiect sensibil, într-atât de sensibil încât cei mai mulți oameni îl evită, chiar și atunci când sunt într-un cuplu, mai degrabă decât să-și spună reciproc ce au nevoie, fanteziile sexuale sunt sănătoase și chiar recomandate pentru sănătatea psihică și emoțională, așa că de ce am alege să tăcem? Să păstrăm pentru noi, ceea ce, într-un mod firesc, ar putea fi împărtășit, cu beneficiile de rigoare, cu alți oameni?

Un film ca o invitație la un dialog despre intimitate, dorință, sex dar și frică  față de toate aceste lucruri, Touch Me Not, regizat de Adina Pintilie, a luat Ursul de Aur, marele Premiu al Festivalului de la Berlin.

Oamenii deștepți au înțeles, dincolo de greutatea subiectului, importanța dezbaterii acestei teme asupra evoluției noastre ca oameni, ca ființe, ca spirite. A vorbi despre sex este o modalitate puternică de a aprofunda intimitatea și conexiunea emoțională. Arta conversației permite partenerilor să-și exprime plăcerile și opiniile și să colaboreze pentru a construi o relație sexuală semnificativă între ei.

Apropo de asta, despre harta erotică a iubirii se îngrijesc și două prietene de-ale mele bune, (Alexandra și Alexandra ;)) două fete grozave, care și-au unit forțele pentru a dezbate această temă într-o întâlnire, cum nu se poate mai deschisă și mai relaxată, în data de 3 martie.

Workshop-ul Eu si Erotismul, (da, știu, și mie îmi place denumirea de mor) va fi o abordare din perspectivă psihologică și psihoterapeutică și, dincolo de lucrurile la care vă gândiți acum (da, știu la ce vă gândiți) trebuie să vă menționez faptul că NU, acest workshop nu este despre învățarea unor poziții și tehnici sexuale sau judecarea unor comportamente erotice.

În schimb este despre:

Autocunoașterea relației pe care fiecare o are cu “erotismul”, asa cum și-l defineste in sfera proprie și personală. 

Simt plăcere? Dacă da, la ce nivel? Unde simt plăcere? Dacă nu, ce mă blochează? Dacă nu știu, îmi dau voie să aflu sau nu? Am o relație cu propriul corp? Dacă da, până unde? Cum o mențin? Dacă nu, ce s-a întâmplat? Unde e blocajul?

Distincția eu/tu. Contopirea eu/tu. Îmi dau voie să mă las dusa de val? Unde e controlul meu? Când îl cedez? Cui îl cedez? Pentru ce preț?

Conștientizarea realități mentale pe care fiecare și-a creat-o în jurul temei erotismului și a modului în care aceasta influențează viața de zi cu zi a persoanei.

Dezvoltare personală – în sensul alegerii conștiente a ceea ce fiecare vrea să mențină sau să schimbe în realitatea propriului său erotism.

E frumos să fim autentici din punct de vedere erotic, și chiar mai frumos să învățăm să facem asta împreună. Workshop-ul va avea loc pe data de 3 martie, de la 10.00-2.00.PM și se adresează femeilor, cu precădere. 

Dacă vă intrigă ideea de a participa la workshop, sau poate, doar sunteți curioși să discutați în particular cu Alexandrele mele despre subiect, îmi puteți scrie pe email, iar eu o să am grijă ca dorința voastră să ajungă la ele numaidecât.

Și Alexandra si Alexandra sunt de formație psiho-terapeuți cu experiență, așa că sunteți pe mâini bune, fără îndoială.