Marmură – piesa de teatru pentru amatorii de teatru dens, de idei

front

Nu omul cucereşte spaţiul, ci spaţiul îl exploatează pe om. Iar spaţiul e inevitabil. O coteşti după un colţ – te gîndeşti că poate-i o altă stradă. Dar e aceeaşi: fiindcă se află în spaţiu. De aia şi împodobesc ei faţadele – cu tot soiul de frize – , (de-aia) agaţă numere, pun tot soiul de nume, pun câte o coloană, două… Ca să nu se mai gîndească la tautologia asta cumplită, pe orizontală. Fiindcă totul e o încăpere: o duşumea, un tavan, patru pereţi. Sud şi Nord, Est şi Vest. Numai metri pătraţi. Sau, dacă vrei, cubi. Dar orice încăpere e o fundătură, Publius. Mare sau mică, dar tot o fundătură (e). Un veceu, Publius, nu se deosebeşte de Imperiu decît prin dimensiuni. Mai rău, omul însuşi este o fundătură. Fiindcă are o jumătate de metru în diametru. În cel mai bun caz. (…)’’

Dacă îți place teatrul de idei mergi la Marmură. Pregătește-te sufleteste pentru o piesă de substanţă, care vorbeşte despre viaţă, despre psihologia umană, despre timp, libertate, nebunie, iubire, dar si despre lucruri mai umane, precum evadarea din viață prin somnifere.

Fără a exagera în laude, „Marmură” e un mare spectacol care te cucerește de la început, îţi sfredeleşte cugetul, te înalță, îți ascultă sufletul și ți-l mângâie doar așa cum numai ruşii sunt în stare s-o facă. Dramaturgia lor de dinainte şi de după Cehov ne dezvăluie stihia şi sentimentalismul infinit al condiţiei umane. Un spectacol uluitor, creat din întâlnirea unui mare text cu un mare regizor, cu doi actori în faţa căreia te topeşti de drag şi emoţie, văzându-le talentul: Victor Rebenciug și Marian Râlea. Dragul de Marian Râlea….Pentru rolul lui Tullius din Marmură, Magicianul nostru a luat premiul pentru cel mai bun actor în cadrul premiilor UNITER 2016.

Nu o să încerc să vă povestesc despre ce este vorba exact în piesă. Subiectul îl găsiți cu ușurință peste tot.

Suntem proprii nostrii prizonieri. Și ar fi tare bine dacă am putea face ceva ca să ieșim din jocul asta nebun – așa mi-am spus apăsat la terminarea spectacolului. Fiecare în turnul lui de fildes, printre amintiri, pasiuni, și obsesii. ”Ceea ce ne deosebește de ceilalți nu sunt decât niste metri pătrati” –  Chiar așa – niște metri pătrați…Cumva o ironie a lumii…

Nu poți scrie oricând si oricum despre trăirile, ideile și amprenta pe care ți le lasă o astfel de piesă de teatru. Sau despre ceea ce acești doi actori din rolurile principale, Victor Rebenciug si Marian Râlea dăruiesc lumii în doar câteva ore prin schimbul lor de replici, atât de bine regizate de Iuri Kordonvski. Eu una nu pot.

Când îndrăznesti să pui pe hârtie lumea creionată de acest om, regizor fantastic al Rusiei, fiecare frază ți se pare nepotrivită, lipsită de sens.

Prilej de meditație teatrală pe temele cele mai importante ale lumii –  libertate și determinare, existență și esență, timp, univers concentraționar, iubire, Marmură este fără îndoială, cea mai bună piesă de teatru la care am fost în ultimii ani. O piesă jucată de actori cu minți năucitoare, de un echilibru fantastic în dialog. O poveste despre neputința din sufletele noastre, prieteniile pierdute, pasiunea pentru Roma antică, filozofie, clasici si poezie. O poveste în care tăcerea actorilor, gestica și aplauzele de la finalul piesei nu sunt suficiente și pe care ai vrea să le repeți la nesfârșit.

Despre autorul piesei

Iosif Brodski este unul dintre cei mai mari poeţi ruşi ai secolului al XX-lea. Născut pe 24 mai 1940, la St. Petersburg, Brodski avea să fie arestat şi judecat pe 18 februarie 1964 pentru parazitism social. Condamnat la cinci ani de muncă silnică în nordul Rusiei, Brodski este eliberat după 18 luni de detenție în urma intervenției  unor importante personalităţi culturale europene – inclusiv a lui Jean Paul Sartre.

Nota bene! Un spectacol recomadat celor care sunt in cautare de idei, ci nu de actiune.

marmura-2

bulandra1_5D_081

Câteva pasaje din piesă

Vreau într-adevăr să mă asemăn Timpului. Adică ritmului său. Fiindcă nu sînt poet şi nu pot crea un ritm nou… Singurul lucru pe care aş vrea să-l încerc este să-mi fac existenţa un pic mai monotonă. Mai puţin melodramatică. Mai pe şleau – să dorm cît mai mult. Opt ore de somn, şaisprezece de veghe – această versiune a Timpului o cunosc deja.. Mă gîndesc că ar putea fi modificată”.

O modalitate de a evada, Publius, se găseşte întotdeauna. Dar o modalitate de a rămîne… De fapt ce demonstrează o evadare? Că sistemul e imperfect. Acum, bineînţeles, ţie asta îţi convine. Fiindcă tu, Publius – ghici cine eşti? – iartă-mă că trebuie să-ţi spun, eşti un barbar. Fiindcă pentru tine Pretorul e un duşman, Turnul o temniţă. Pentru mine în schimb primul e un nimeni, iar al doilea un nimic. Numai că ei – nimeni şi nimic – trebuie să fie perfecţi. Unde mi-e somniferul?

Preturi bilete
Cat. Premium – 60 ron
Cat.I – 40 ron
Cat. a II-a – 20 ron
Locatie Teatrul Bulandra, Bucuresti.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *